Pentru cei mai mulți dintre noi, câteva trepte sunt ceva firesc. Le urcăm în grabă, fără să ne gândim la fiecare pas și fără să ne întrebăm dacă vom putea ajunge până sus.
Pentru o persoană care trăiește cu durere, rigiditate și dificultăți de mișcare, însă, o scară poate deveni un adevărat munte.
Pacienta din acest videoclip a venit la Caravana Art Therapy cu dureri care îi limitau mișcările și îi făceau activitățile obișnuite mai dificile. Se putea observa tensiunea din zona cervicală și a umerilor, dar și teama cu care corpul răspundea la anumite mișcări.
Nu era vorba doar despre durere. Era vorba despre libertatea pe care durerea i-o luase, puțin câte puțin.
Când începi să îți calculezi fiecare mișcare
Durerea nu apare doar atunci când ridici un braț, când întorci capul sau când te ridici de pe scaun. În timp, ea poate ajunge să influențeze fiecare decizie.
Te gândești dacă vei putea merge până la capătul unei străzi. Dacă vei putea urca treptele. Dacă vei avea nevoie de cineva lângă tine. Dacă mișcarea următoare va provoca din nou acea senzație pe care ai ajuns să o cunoști atât de bine.
Treptat, corpul începe să se protejeze. Mișcările devin mai mici și mai prudente, iar omul ajunge să renunțe la lucruri pe care înainte le făcea fără efort.
În timpul ședinței de Terapia VEEDA, terapeuta a lucrat atent în zona cervicală, a umerilor și a spatelui, adaptând fiecare manevră la reacțiile și toleranța pacientei. Au existat momente intense, respirații adânci și expresii care arătau câtă tensiune fusese acumulată în corp.
Dar dincolo de intensitatea ședinței, se putea vedea și ceva foarte important: dorința pacientei de a încerca.
Primele mișcări după ședință
La final, pacienta nu s-a grăbit să ofere un răspuns. Mai întâi, și-a ascultat corpul.
Și-a mișcat capul. Și-a ridicat brațele. Și-a verificat postura și felul în care se simțea atunci când stătea în picioare. Gesturi aparent simple, dar care, pentru cineva obișnuit să trăiască în durere, pot însemna enorm. Apoi a făcut câțiva pași.
În imagini, o vedem apropiindu-se de scară și începând să urce. Treaptă cu treaptă, cu atenție, dar și cu o încredere care părea să crească odată cu fiecare pas. Ulterior, a coborât din nou, sprijinindu-se de balustradă, dar reușind să își controleze mișcările și să își testeze mobilitatea.
În acel moment, scările nu mai erau doar niște trepte.
Erau dovada că merită să mai încerce.
„Pot să fac din nou lucrurile pe care le evitam?”
După ședință, chipul pacientei spunea mai mult decât ar fi putut spune orice explicație. În vocea și în privirea ei se simțeau emoția, surprinderea și ușurarea unei persoane care descoperea că propriul corp încă îi poate oferi motive de speranță.
Uneori, rezultatul cel mai important nu este doar reducerea disconfortului. Este curajul de a ridica din nou brațul. Curajul de a te ridica de pe scaun fără să te temi. Curajul de a merge către o scară și de a spune: „Vreau să încerc.”
Pentru cineva din exterior poate părea un gest obișnuit. Pentru omul care și-a pierdut treptat încrederea în propriul corp, acel gest poate reprezenta începutul unei schimbări.
Experiența acestei paciente ne amintește că în spatele fiecărei programări există o poveste. Există oameni care nu își doresc lucruri extraordinare. Își doresc să se poată mișca, să poată merge, să poată dormi mai bine și să își desfășoare activitățile zilnice cu mai puțină teamă.
„Parcă este mai ușor corpul”
După terapie, pacienta și-a ascultat corpul, a făcut câteva mișcări și a observat diferența.
Apoi a spus:
„Parcă este mai ușor corpul, nu așa apăsător cum am venit.”
Poate că și pentru tine o mișcare obișnuită a devenit dificilă. Poate că ai învățat să trăiești cu durerea și să îți organizezi viața în jurul ei. Dar durerea nu trebuie ignorată până când ajunge să îți conducă fiecare zi.
Bucuria de a fi făcut primul pas
De multe ori, oamenii amână.
Amână pentru că nu știu la ce să se aștepte. Pentru că au încercat alte variante. Pentru că s-au obișnuit cu durerea sau pentru că se tem să nu fie dezamăgiți din nou.
Pacienta a recunoscut însă că se bucură că a făcut acest pas:
„Mă bucur că am ajuns la dumneavoastră și că am încercat pe pielea mea.”
Aceste cuvinte surprind unul dintre cele mai importante momente ale unei astfel de experiențe: clipa în care omul nu mai vorbește din auzite, ci din ceea ce simte în propriul corp.
A venit cu îndoieli și cu disconfort. A plecat cu o stare mai bună și cu sentimentul că a luat decizia potrivită pentru ea.
Caravana Art Therapy vine mai aproape de tine pentru ca distanța să nu mai fie motivul pentru care amâni să ai grijă de corpul tău.
